Efectele expunerii la soare

sun protection factorSoarele este esenţial pentru viaţă, dar periculos dacă nu se respectă regulile de expunere la soare.
Pe lângă efectele benefice determinate de expunerea la soare (sinteză de vitamina D, efectul microbicid respectiv distrugerea variatelor bacterii şi virusuri, fototerapie respectiv tratamentul unor boli ca psoriazis sau dermatită atopică ), este important pentru sănătatea dumneavoastră, să cunoaşteţi şi efectele negative ale expunerii la radiaţiile solare.
Principalul factor responsabil de apariţia efectelor nocive atât pe termen scurt cât şi pe termen lung, este reprezentat de radiaţiile ultraviolete, provenite de obicei de la surse naturale (soare) sau mai rar. de la surse artificiale. Există 3 tipuri de raze ultraviolete:

  • UVA- Ultravioletele de tip A (cu lungime de undă între 321 şi 400 nm) care contribuie la îmbătrânirea prematură a pielii, apariţia ridurilor, pierderea elasticităţii, eritem (sau roşeaţa pielii) şi variate reacţii alergice.
  •  UVB- Ultravioletele de tip B (cu lungimea de undă între 290 şi 320 nm) produc arsuri solare, cancer de piele şi îmbătrânirea prematură a pielii.
  •  UVC- Ultravioletele de tip C nu sunt considerate a reprezenta un pericol la nivelul solului, deoarece sunt absorbite de stratul de ozon.
    Efectul expunerii directe la UV asupra tegumentului, depinde de numeroşi factori individuali, în primul rând de pigmentaţia constituţională (ereditară). După expuneri scurte (sub 30 de minute) la soare  pielea dumnevoastră  poate răspunde prin eritem şi pigmentare (aşa-numită ”bronzare”). În funcţie de proporţia în care se combină aceste două tipuri de răspuns cutanat la UV, se pot diferenţia 6 fototipuri principale de piele:
  • Fototipul I: persoane cu piele foarte albă, cu par roşcat, ochi albaştri sau verzi, cu sau fără pistrui, care suferă arsuri solare severe, dureroase şi nu se bronzează niciodată;
  • Fototipul ÎI:  persoane cu piele albă, cu par blond sau şaten, ochi albaştri, suferă  arsuri solare dureroase cu posibilă bronzare de nuanţă deschisă;
  • Fototipul III: persoane şatene cu ochi căprui, pot suferi arsuri uşoare şi pot dobândi o bronzare de nuanţă închisă;
  • Fototipul IV:  persoane brunete cu par negru şi ochi negri sau căprui, nu suferă arsuri solare şi dobândesc  o bronzare intensă;
  • Fototipul V şi VI: sunt fototipuri rasiale şi au acelaşi răspuns că fototipul IV.

Lămpile cu radiaţii  ultraviolete artificiale (solarul) imită soarele, emitând  ultraviolete A şi B, care folosesc o cantitate mai mică de ultraviolete B faţă de lumina naturală. Ultravioletele A nu sunt implicate în producerea arsurilor solare şi de acea ele determina  formarea bronzului.Riscurile expunerii la solar pe termen scurt şi lung sunt: îmbătrânirea prematură a pielii, apariţia cancerului cutanat (melanomului), afectare oculară (cataractă, melanom ocular), scăderea imunităţii ( apariţia herpesului ) .
Expunerea se face în funcţie de tipul de piele şi se realizează treptat (se începe cu 2-3 minute şi se creşte progresiv ). Întotdeauna se vor purta ochelari de protecţie (altfel ochii sunt afectaţi).
Reexpunerea la soare sau o nou şedinţa de solar se face după minim 48 ore.

   Eritemul solar este cea mai frecvenţa manifestare cutanata acută produsă de expunerea la radiaţii solare. Apare de obicei la începutul sezonului cald, după expunerea prelungită expunerea  la soare a persoanelor neadaptae (copii şi vârstnicii sunt cei mai expuşi). Se manifestă clinic prin eritem viu, edem şi eventual, apariţia de vezicule sau bule (arsură solară). Aceste efecte locale pot fi însoţite şi de febra , frisoane , deshidratare , greaţă şi vărsături. Evoluţia cazurilor obişnuite este de regulă spontan favorabilă şi fără sechele; arsurile severe se pot solda cu hipopigmentare.

   Sindromul de îmbătrânire prematură foto-indusă a pielii  cuprinde  numeroase manifestări cutanate, produsă de expunerea cronică la ultraviolete . Spre deosebire de îmbătrânirea cutanată fiziologică (cronologică, determinată genetic), îmbătrânirea foto indusă este rezultatul acţiunii factorilor de mediu şi se observă numai în zonele cutanate foto-expuse (de obicei faţă, gâtul, decolteul şi mâinile la ambele sexe, iar la femei şi gambele). Manifestările clinice apar de obicei la persoanele de peste 40 ani, uneori însă şi mult mai devreme. Tegumentul în zonele afectate capătă o tentă gălbuie, este îngroşat, uscat, lipsit de elasticitate, cu suprafaţă aspră, brăzdată de numeroase riduri şi presărată de telangiectazii şi pete hiperpigmentate. Cel mai bun tratament antirid este reprezentat de utilizarea mijloacelor de protecţie faţă de radiaţiile solare, inclusiv UVA şi UVB.

Manifestările îmbătrânirii cutanate premature foto–indusă, că şi fotocarcinogeneza, apar preferenţial la indivizii cu fototip de piele I şi II sau la cei care exercită anumite profesii ce presupun expunerea prelungită la soare.
Pentru a se evita apariţia  acestor manifestări cutanate, cel mai indicat este de a urma măsuri de protecţie solară ori de câte ori va aflaţi în aer liber.
Aceste măsuri pentru expunerea la soare sunt :

 -evitarea expunerii la soare în intervalul orar 10:00 – 16:00 pm
 -utilizarea de articole vestimentare (cămăşi cu mâneci lungi, pantaloni lungi şi pălării cu boruri largi)
- este importantă folosirea ochelarilor de soare
- se recomandă aplicarea cremelor de fotoprotecţie (cu factor de protecţie solară  minim 30+ sau mai mare în funcţie de fototipul de piele a fiecărei persoane)
- este necesară aplicarea cremei cu minim 20 minute înainte de expunerea la soare
- produsul trebuie aplicat pe întreaga suprafaţă corporală (atenţie la nas, urechi, umeri, spate)
- reaplicarea periodică este importantă (în general după 2 ore sau imediat după ce aţi ieşit din apă)
- utilizarea unor produse adaptate fiecărui tip de tegument (de exemplu: pentru tenul gras, cu tendinţa la acnee)
- se recomandă o expunere treptată la soare
- copiii sub 3 ani NU se expun la soare
- protejarea copiilor cu articole vestimentare chiar în zilele cu nori

Aceste măsuri vor începe, chiar din copilărie, ele fiind utile la orice vârstă, deoarece modificările cutanate sunt dependente de doză, fiind consecinţa cumulării tuturor expunerilor la soare suferite de o persoană de a lungul vieţii.
Din nefericire, există o serie de mituri legate de expunerea la soare, mituri care determină o expunere în exces la soare cu accentuarea efectelor negative asupra sănătăţii noastre:

Apariţia cancerelor de piele apar numai la temperaturi ridicate - FALS!

La 1 an de la expunerea la soare, organismul se recuperează total - FALS!

Copiii necesită o expunere importantă la soare -FALS!

O piele bronzată este o piele sănătoasă - FALS!

Cea mai bună strategie de a va proteja de efectele nocive ale radiaţiilor UV este de a adopta un comportament fotoprotector ca rutină zilnică.
Pentru orice modificare apărută la nivelul pielii datorită expunerii la soare, este recomandat să vă adresaţi unui medic specialist.

Articol scris de Dna. DR. Ella Vexler, medic specialist Dermatologie, MEDAS Unirea