Cancerul de prostată

Prostata este un organ fibro-musculo-glandular situat la baza vezicii urinare, manșonând porțiunea inițială a uretrei având rol în secreția unui fluid care intră în componența lichidului seminal.

Dintre afecțiunile maligne la bărbat, cancerul prostatic ocupă primul loc, depășind cancerul pulmonar și pe cel colorectal, având o incidență de 21% și reprezintă a doua cauză de mortalitate prin cancer în rândul populației masculine.

Factorii de risc care predispun la apariția Cancerului de prostată sunt reprezentați de vârstă, factori genetici și de rasă.

1. Vârsta, este poate cel mai important factor de risc, incidență Cancerului de prostată crescând exponențial de la 10%, (sub vârsta de 50 ani), atingând un vârf în perioada 60-80 ani, de până la 70%.
2. Factori genetici: riscul de a dezvolta Cancer de prostată crește în situația în care există în istoricul pacintului rude de gradul I,  diagnosticate cu Cancer de prostată  (riscul este cel puțin dublu în cazul existenței unui singur membru al familiei și crește de 5 până  la 11 ori în cazul existenței a doi sau mai mulți membri cu această afecțiune)
3. Factori de rasă: Cancerul de prostată este mai frecvent în cadrul populației afroamericane

Alți factori de risc sunt reprezentați de factori virali, alimentari (dietele bogate în grăsimi favorizează apariția Cancerului de prostată spre deosebire de regimul vegetal cu conținut crescut de vitamina A și C,  cu efect protector), de mediu, hormonali (mecanism insuficient elucidat, Cancerul de prostată fiind un cancer androgendependent), etc.

Manifestările clinice ale Cancerului de prostată sunt, în general, similare celorlate afecțiuni ale prostate (ex. hipertrofia  benignă a prostatei, boli inflamatorii prostatice, etc.), fiind reprezentate prin o creștere a frecvenței micțiunilor, diminuarea forței sau întreruperea jetului urinar , senzație de vezică urinară  insuficient golită postmicțional, incontinență urinară, însă în fazele incipiente ale bolii aceste simptome, cel mai adesea, nu sunt prezente.

Diagnosticarea  în acesta periodă, asimptomatică a bolii oferă șansa pacientului de a beneficia de un tratament cu viză curativă (de vindecare).

De aceea, având în vedere că vârsta este un  factor de risc important în apariția Cancerului de prostată,  controlul la medicul urolog se impune a fi efectuat periodic după  vârsta de 45 ani.

Protocolul de investigație în Cancerul de prostată presupune efectuarea unui examen clinic (tușeu rectal), dozarea PSA (antigen specific prostatic) și examinarea ecografică transrectală.

Diagnosticul de certitudine este dat de examenul histopatologic al țesutului prostatic, obținut prin puncție biopsie prostatică (PBP) sau prin alte metode (ex. după rezecția transuretrală a adenomului de prostată).

Un alt biomarker, PCA-3 (Prostate cancer antigen-3),  identificat în ultimii anii s-a dovedit a avea specificitate superioară PSA în diagnosticarea Cancerului de prostată.

PCA-3 (Prostate cancer antigen-3) este o proteină secretată în cantități minime  de celulele prostatice. În Cancerul de prostată, PCA-3  este prezent în cantitate de pînă la o sută de ori mai mare,  făcînd posibilă dozarea acestuia în urină.

Valorile PCA-3  cresc doar în Cancerul de prostată, (este specific Cancerului de prostată), spre deosebire de PSA care poate crește și în alte afecțiuni prostatice (ex. adenom al prostatei, prostatite,etc.).

Avantajele dozării PCA-3:

• PCA-3 este superior dozării PSA în cazul deciziei de rebiopsiere la pacienții cu una sau mai multe PBP negative în antecedente
• PCA3 este factor de risc independent cu valoare predictivă pentru Cancerul de prostată superioară celorlalți biomarkeri, avînd un rol important în  stabilirea indicației inițiale de PBP
• valoarile mari ale PCA-3 se corelează cu forme agresive de Cancer de prostată, putându-se astfel identifica  tumorile a€œnesemnificative biologic, care pot fi tratate inițial prin supraveghere activă

Tratamentul cancerului prostatic depinde de stadiul bolii, de vârsta pacientului, prezența altor comorbiditati în momentul diagnosticării și constă în:

• supraveghere (pacientul este urmărit și evaluat  periodic)
• prostatectomie radicală (intervenție chirurgicală clasică, laparoscopică sau robotică), radioterapie (externă sau brahiterapie) sau metode nou apărute (HIFU-High Intensity Focused Ultrasound, crioterapie,etc.) în cazul Cancerului de prostată localizat
• hormonoterapie, chimioterapie în cazul Cancerului de prostată avansat (metastatic)

HIFU-High Intensity Focused Ultrasound este una din cele mai noi modalități de tratament în Cancerul de prostată localizat.

Tratamentul tip HIFU folosește  ultrasunetele pentru distrugerea țesutului neoplazic

Aparatul cartografiază  și reface tridimensional prostată cu ajutorul unui transductor transrectal biplan, identificând regiunile suspecte asupra cărora focalizează unde de energie mare , temperatura la acest nivel atingând 70-90 grade Celsius , având drept rezultat ablația țesutului tumoral prin necroza de coagulare. Procedura se poate efectua sub rahianestezie, durata procedurii fiind cuprinsă între o oră și trei ore și jumătate în cazul utilizării aparatului SONABLATE 500.

Avantajele metodei constau în :

• procedura este minim invazivă
• poate fi repetată în caz de eșec/tratament insuficient
• poate fi efectuată după prostatectomie radicală sau după iradiere terapeutică
• evită efectele secundare  prezente în cazul  tratamentului iradiant /tratamentului chirurgical clasic
• funcția sexuală și continență sunt prezervate
• durata de spitalizare este minimă (1-3 zile)

Vezi detalii despre Centrul de excelență în urologie.